Cazuri de posedare. Discernământ și însoțire spirituală

Confesionalul poate fi – sub anumite aspecte, nu în toate – asimilat cu secția de urgențe a unui spital, loc în care se desfășoară activități de prim ajutor și se abordează problemele de diagnostic și tratament ale pacienților aflați în situații critice. Cei care lucrează aici au marea responabilitate de a decide ce specialiști trebuie să intervină și în ce secții să fie trimiși pacienții. Întârzierile sau erorile pot fi în unele cazuri fatale și, în mod firesc, pesonalul de urgență trebuie să dețină cunoștințe adecvate din multe domenii.

Pe de altă parte, a-l trimite în mod pripit și superficial pe un penitent la exorcist – fără a fi de fapt nevoie – duce aproape întotdeauna fie la o pierdere de timp pentru toți, fie la consecințe grave sau ireparabile, mai ales în cazul unor persoane fragile din punct de vedere psihic.

În consecință, este moralmente necesar ca duhovnicii să cunoască acele lucruri, privind posibile acțiuni demonice extraordinare, care le pot fi utile pentru un prim discernământ asupra stării reale a penitentului. (Piermario Burgo)

Prefață de Pr. Ioan Butacu OFMConv (Giovanni)